Pe scurt: În 2026, avocatura din România a început să stabilească reguli pentru inteligența artificială, fără să aibă încă un cadru complet. UNBR respinge ideea unei interdicții, dar susține controlul uman real și răspunderea avocatului. Memorandumul „Just.AI” păstrează IA într-un rol auxiliar, iar propunerea B563/2026, încă nelegiferată, încearcă să delimiteze informarea generală de consultanța juridică.
În 2026, inteligența artificială a încetat să fie, pentru avocatura din România, doar o temă de conferință. A ajuns într-un memorandum semnat la Palatul Cotroceni, pe agenda Congresului Avocaților și într-o propunere legislativă aflată la Senat. Întrebarea nu mai este dacă avocații vor folosi IA, ci cine răspunde pentru rezultat și unde se termină informarea și începe consultanța juridică.
De ce 2026 este anul de referință
Publicul nu a așteptat reglementarea. Un studiu din iunie 2026, realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute, arată că peste opt din zece români folosesc instrumente de IA, însă acceptă mai ușor tehnologia pentru sarcini administrative decât pentru decizii despre sănătate sau drepturi. Pentru profesie, anul a adus o succesiune de repere:
- Februarie 2026 – programa INPPA pentru 2026 include disciplina facultativă „Etica Inteligenței Artificiale în activitatea avocațială”, de 8 ore, pentru anul II de formare.
- 18 aprilie 2026 – la Covasna este discutată „diligența tehnologică” ca nouă dimensiune a obligațiilor profesionale ale avocatului.
- 5 mai 2026 – UNBR semnează, alături de instituții ale sistemului judiciar, memorandumul „Just.AI”.
- 19 iunie 2026 – în cadrul Congresului Avocaților, conferința internațională de la București concluzionează că profesia are nevoie de ghiduri și standarde privind utilizarea responsabilă a IA.
- 27 iulie 2026 – intră în vigoare Regulamentul (UE) 2026/1744, care amână aplicarea regulilor pentru sistemele de IA cu risc ridicat din Anexa III a Regulamentului (UE) 2024/1689 până la 2 decembrie 2027.
- 30 septembrie 2026 – la Conferința Națională de Dreptul IA este prezentată componenta de IA a platformei e-UNBR: analiză semantică a dosarului și răspunsuri construite pe surse validate.
- 14 octombrie 2026 – este înregistrată la Senat propunerea legislativă B563/2026, dezbătută la Comisia juridică pe 29 octombrie.
Informare sau consultanță juridică? Disputa B563/2026
Cea mai aprinsă discuție a anului privește granița dintre informația juridică generală și consultanță. Poziția UNBR este funcțională: contează conținutul prestației, nu cine sau ce o produce. Accesul la legislație, explicațiile generale și modelele standard rămân deschise oricui, însă aplicarea unei norme la un caz concret și formularea unei soluții individualizate reprezintă consultanță.
B563/2026 este inițiată de parlamentari și modifică Legea nr. 51/1995. Potrivit unei analize publicate pe JURIDICE.ro, forma inițială propune o definiție neutră tehnologic a consultanței juridice, o procedură judiciară rapidă împotriva serviciilor online neautorizate, sancționarea unor expresii înșelătoare precum „avocat AI” și extinderea protecției secretului profesional asupra datelor aflate la furnizorii de servicii.
Proiectul este contestat. Organizații ale mediului de afaceri cer respingerea lui, invocând costuri suplimentare pentru firme, iar Colegiul Consilierilor Juridici București și CECCAR se opun și ele textului. UNBR răspunde că proiectul nu impune un avocat pentru orice contract și nu interzice IA, ci vizează serviciile juridice neautorizate. La dezbaterea din Senat s-a anunțat eliminarea prevederilor privind Codul civil și continuarea discuțiilor pe articole, pe un text revizuit. Propunerea a fost trimisă și pentru avize, inclusiv la Consiliul Legislativ și CSM. Așadar, B563/2026 nu este lege, iar soluțiile de mai sus se pot schimba.
În instanță: IA rămâne auxiliară
Memorandumul „Just.AI” fixează limita: utilizarea IA are caracter exclusiv auxiliar și nu poate afecta independența decizională a magistraților. IA poate ajuta la organizarea informației și la găsirea jurisprudenței relevante, dar nu îl poate înlocui pe judecător. În același sens, judecătorul Claudiu Drăgușin, din partea CSM, a arătat în martie 2026 că IA nu ar trebui să pătrundă în zona de analiză și decizie a judecătorului, deși poate deveni un asistent de documentare.
Dreptul european trasează o distincție asemănătoare. Sistemele destinate autorităților judiciare pentru cercetarea și interpretarea faptelor și a legii sunt încadrate la punctul 8 lit. a) din Anexa III, deci cu risc ridicat. Orientările publicate de Comisia Europeană dau ca exemplu instrumentele de redactare a hotărârilor și exclud activitățile administrative auxiliare, precum anonimizarea documentelor. Instrumentul folosit de un avocat pentru propriile acte nu este, ca regulă, vizat de acest punct, dar asta nu îl scutește de obligațiile profesionale.
În cabinet: diligența tehnologică
Verificarea. Sancțiunile pentru citări inventate nu mai sunt o curiozitate. La 31 iulie 2026, Curtea Supremă din Connecticut a reținut că folosirea IA generative nu reduce răspunderea personală a avocatului. Iar într-o cauză din Regatul Unit, analizată în septembrie 2026 pe JURIDICE.ro, privind extrădarea a doi cetățeni români, au ajuns în fața instanței două precedente inexistente, generate de IA. Riscul devine și mai greu de observat atunci când hotărârea citată există, dar citatul sau soluția atribuită sunt false. Prin urmare, nu este suficient să verificăm dacă hotărârea există; trebuie să o citim.
Secretul profesional. În dreptul român, potrivit art. 8 din Statutul profesiei (forma publicată de UNBR în septembrie 2024), secretul profesional este de ordine publică, iar avocatul nu poate fi dezlegat de el nici de către client, cu excepțiile strict prevăzute. De aceea, acordul clientului nu rezolvă, de la sine, problema încărcării documentelor într-un instrument de IA. Ghidul CCBE din 2 octombrie 2025 recomandă avocaților să nu introducă date personale, confidențiale sau legate de client, dacă nu există garanții adecvate, și atrage atenția că încălcarea poate apărea chiar în momentul introducerii datelor.
Transparența. UNBR a enunțat, în mai 2026, principiile pe care le are în vedere: decizia juridică nu poate fi delegată algoritmului, controlul uman trebuie să fie real, avocatul rămâne responsabil, confidențialitatea trebuie protejată, iar utilizarea IA trebuie să fie transparentă atunci când afectează serviciul. Acestea erau, la acel moment, repere aflate în analiză, nu standarde adoptate. Ghidul CCBE cere transparență față de client atunci când se poate presupune în mod rezonabil că acesta ar avea rezerve.
Ce poate face un cabinet de avocatură acum
- Stabilește în scris ce instrumente sunt permise și pentru ce tipuri de activități.
- Citește contractul furnizorului: ce se întâmplă cu datele, unde sunt prelucrate, dacă sunt folosite la antrenarea modelului și cine are acces la ele.
- Nu introduce date ale clienților în conturi gratuite sau personale; anonimizează ori de câte ori este posibil.
- Verifică la sursă fiecare articol de lege și fiecare hotărâre citată, înainte ca actul să iasă din cabinet.
- Instruiește echipa: după modificarea din 2026 a art. 4 din AI Act, măsurile privind alfabetizarea în domeniul IA rămân necesare. Secretul profesional se extinde, oricum, și asupra colaboratorilor și salariaților (art. 9 din Statut).
- Urmărește forma finală a B563/2026 și eventualele ghiduri ale UNBR.
Ce trebuie să știe clienții
Un chatbot poate explica util o noțiune juridică, dar nu își asumă răspunderea pentru soluție, nu are obligația de secret profesional și nu cunoaște tot dosarul. Prudența este justificată și în privința confidențialității: în februarie 2026, într-o hotărâre a unei instanțe federale din New York (United States v. Heppner), conversațiile unui inculpat cu un chatbot public, purtate fără îndrumarea avocatului, nu au fost considerate protejate de privilegiul avocat-client. Decizia nu se aplică în România, dar lecția practică rămâne: nu încărcați documentele unui litigiu într-un chatbot public înainte de a discuta cu avocatul dumneavoastră.
Întrebări frecvente
Pot avocații din România să folosească inteligența artificială?
Da, dar cu verificare umană și cu respectarea secretului profesional. În materialele publicate în 2026, UNBR respinge ideea unei interdicții și are în vedere ghiduri, grile de evaluare a instrumentelor și formare profesională.
Răspunsul unui chatbot este consultanță juridică?
Potrivit poziției UNBR, contează conținutul: aplicarea legii la un caz concret și formularea unei soluții individualizate înseamnă consultanță, iar informarea generală nu. Propunerea B563/2026 vrea să clarifice această graniță, dar nu este lege.
Cine răspunde dacă IA greșește într-un act juridic?
Avocatul care folosește instrumentul rămâne responsabil pentru actul depus sau pentru opinia dată clientului. De aceea, fiecare sursă și fiecare citat trebuie verificate înainte de utilizare.
Concluzie
Anul 2026 nu a adus încă toate răspunsurile: standardele UNBR sunt în lucru, B563/2026 este în dezbatere, iar regulile europene pentru sistemele cu risc ridicat au fost amânate. A clarificat însă direcția. IA poate prelua o parte din munca de documentare și redactare, dar judecata profesională, secretul și răspunderea rămân ale avocatului. Pentru contextul pieței, puteți citi și analiza despre piața de avocatură din România. Pentru o întrebare juridică concretă, folosiți formularul de consultanță gratuită.
Situația este prezentată la data de 4 noiembrie 2026. Articolul are caracter informativ și nu reprezintă consultanță juridică pentru un caz concret.

